Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 2 Votes - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Cum se tabaceste pielea
01-15-2010, 03:03 PM
Post: #11
RE: Cum se tabaceste pielea
dap gogule dar cum ii dau forme...ca as avea nevoie de sabloane pentru asta...03

Un războinic al luminii îşi cunoaşte defectele. Dar îşi cunoaşte calităţile.
Unii dintre tovarăşii săi se plâng tot timpul: “Alţii au mai multe oportunităţi decât noi.”
Au pesemne dreptate; dar un războinic al luminii nu se lasă paralizat de asta; se străduieşte să-şi
valorifice la maximum virtuţile.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
01-15-2010, 03:11 PM
Post: #12
RE: Cum se tabaceste pielea
Sfatul, pe acel site, era acela de a-ti infasura partile de corp cu un prosop si sa-i dai forma direct pe partea de corp. Prosopul este pentru ca forma o dai pielii fierbinti, si sa nu te pricopsesti cu vreo arsura.
Totusi, daca doresti mai mult decat un exemplar, se merita a se face un sablon. Sau a se cumpara un manechin de prezentare de la vreun magazin de haine 03

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
[-] The following 1 user says Thank You to Gogu for this post:
geminiatack27
01-17-2010, 07:44 PM
Post: #13
RE: Cum se tabaceste pielea
Mersi Gogu pt tehnica.....

Un războinic al luminii îşi cunoaşte defectele. Dar îşi cunoaşte calităţile.
Unii dintre tovarăşii săi se plâng tot timpul: “Alţii au mai multe oportunităţi decât noi.”
Au pesemne dreptate; dar un războinic al luminii nu se lasă paralizat de asta; se străduieşte să-şi
valorifice la maximum virtuţile.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
05-02-2010, 09:00 PM
Post: #14
RE: Cum se tabaceste pielea
Inca un material preluat de aici http://www.scritube.com/tehnica-mecanica...218138.php
Quote:ARGASIREA PIEILOR


CURATAREA PIELII
Daca dupa jupuire pe piele a mai ramas un strat de grasime acesta se va indeparta, altfel pielea nu va putea fi prelucrata pentru conservare.
1. Grasimea se va curata cu ajutorul foarfecelor curbe, apoi se va razui cu cutitul.
2. Pielea animalelor mici va fi presarata dupa cura tare, cu amidon, care va absorbi resturile de grasime.
3. Daca pielea nu se prelucreaza imediat, dupa cura tarea grasimii va trebui intoarsa cu parul in interior si presarata cu un amestec de sare si alaun dupa formula:
— clorura de sodiu l 000 g
— sulfat dublu de aluminiu si potasiu ......400 g
Se freaca bine pe partea jupuita, se intoarce cu parul in afara, se face sul si se leaga cu s 12212s1813m foara, tinind-o astfel trei zile.in ziua a patra se desface sulul, se scutura bine de sare si alaun si se atirna intr-un loc intu necos si uscat.
Pieile de animale mici care nu se prelu creaza imediat, trebuie tinute la sare 2—3 zile, sara murindu-le zilnic. In acest scop se freaca bine cu sare zonele cu indoituri, cu buzunare etc. altfel mai tirziu parul se va smulge si pielea se va deteriora.
4. Pieile uscate pastrate nelucrate mai mult timp, trebuie reconditionate pentru prelucrare.
RECONDITIONAREA PIEILOR
Dupa tratarea cu sare si alaun, pieile conservate vor fi cufundate 10—12 minute in urmatoarea solutie:
Apa l 000 cm3 sare de bucatarie 50 g
1. Se lasa in solutie pina se inmoaie bine, apoi se scot si se scurg.
2. Dupa ce pielea s-a scurs bine, fara a fi lasata sa se usuce, se seruieste.
SERUIREA SAU CIRNOSIREA PIEILOR
Seruirea sau cirnosirea pieilor consta din cura tarea buna a partii fara par pentru:
a) conservarea pe o durata cit mai lunga;
b) pastrarea elasticitatii;
c) asigurarea rezistentei in operatiie ulterioare.
Seruirea se executa fie pe o coasa fixa sau mane vrata cu mina, fie cu ajutorul unui cutit.
l. In seruirea pe coasa fixa coasa este fixata intr-o capra speciala de lemn. Pielea este trasa cu atentie pe taisul coasei manevrind-o paralel cu coasa astfel incit sa rada tot tesutul conjunctiv subcutanat.
2. In seruirea cu coasa manevrata manual, pielea este intinsa cu partea acoperita de par pe o scindura neteda sau cu suprafata usor convexa. Scindura este sprijinita cu un capat pe pamint si cu celalalt pe o capra sau pe un scaun la inaltimea coapselor opera torului, care, stind cu fata spre capra sau scaun va manevra coasa cu taisul orientat spre capatul scindurii sprijinit pe pamint, tinind-o paralel cu suprafata de curatat. Manevrind coasa inainte si inapoi vom indeparta tot tesutul conjunctiv si o parte din derm, pielea devenind elastica si destul de subtire ca sa fie maleabila.
3.Seruirea cu cutitul se practica tot pe scindura, solicitind un efort proportional cu marimea pielii de prelucrat.
Dupa seruire pielea se introduce timp de 10 ore in solutie de piclaj. Pieile care n-au fost seruite imediat dupa jupuire, se presara cu sare fina de bucatarie, apoi se intorc cu parul inafara si se tin astfel 24—48 ore; apoi pieile groase si vechi se fatuiesc.
4.Fatuirea este o noua operatie de seruire care urmareste indepartarea tesutului hipodermic inmuiat intre timp.
Operatia se face dupa aceleasi reguli ca si prima seruire, dupa care pielea se introduce in solutia de piclaj.
PICLAJUL
Piclajul consta in scufundarea pielii timp de 10 ore intr-o baie pregatita dupa formula urmatoare:
— Apa l 000 cm3,Clorura de sodiu 75 g,Acid sulfuric 10—15 cm3
ATENTIE: intii se dizolva sarea de bucatarie in apa, apoi se adauga acidul sulfuric (nu invers).
1. Pielea se lasa in solutie 8—10 ore (solutia trebuie s-o acopere in intregime).
2. Se scoate apoi pielea si se atirna la aer timp de 2 ore pentru a se scurge.
3. Dupa ce s-a scurs bine, fara sa se usuce, se unge cu" un amestec oleoamoniacal preparat dupa formula:
— Apa l 000 cm3,Untura de peste 50 cm3,Acid oleic 30 cm3
Amoniac solutie 25 % .• 25 cm3
Amestecul se face intr-un vas de pamint ars, portelan sau de sticla.
Se amesteca separat Untura de peste cu acidul oleic.
In alt vas se amesteca amoniacul cu apa. Dupa omogenizarea continutului din fiecare vas, continutul primului se varsa in cel de al doilea.
4. Pielea, bine unsa, se indoaie apoi pe fata lipsita de par, mentinind-o astfel timp de 5 ore.
5. Apoi se intinde la uscat intr-o incapere incalzita la 20°— 22°C, lipsita de praf si umiditate (in nici un caz nu se va tine linga foc).
6. Din cind in cind va fi luata si intinsa.
7. Daca pielea este insuficienta de maleabila, se repeta seruirea pina devine moale si maleabila inainte de a fi complet uscata.
PREPARAREA PIELII PENTRU PRELUCRARE
Pieile utilizate in taxidermic pentru imbracarea manechinelor si naturalizarea animalelor trebuie lucrate de asa maniera incit sa se pastreze timp indelungat, fara sa modifice exponatul.
Pentru a putea fi bine prelucrate, pieile necesita o preparare prealabila.
Dupa prelucrare pielea trebuie sa fie nu numai rezistenta, ci si suficient de elastica (ume zita, sa poata fi intinsa pe manechin fara a forma cute).
Prepararea pieilor de mamifere mici necesita pe linga curatirea lor si un control riguros pentru a observa si indeparta eventualele parti moi, ramase la piele, tesutul conjunctiv scapat la jupuire, eventual chiar o parte din derm.
Astfel, daca seruirea se practica mai ales la pieile de mamifere de talie mare, ea nu trebuie exclusa din procedeul de lucru ori de cite ori grosimea pielii ar impiedica executarea in bune conditii taxi dermice a mamiferelor.
PREPARAREA PIEILOR DE MAMIFERE DE TALIE MARE
Pieile provenite de la mamiferele de talie mare, daca sint luate in lucru imediat dupa jupuire, se supun unei operatii de cirnosire (seruire) riguroasa, urmarindu-se
indepartarea intregului tesut hipodermic, odata cu grasimea aderenta la piele.
De retinut ca seruirea va fi cu atit mai temeinica cu cit pielea este mai groasa, la nevoie repetindu-se pina cind pielea devine maleabila si, umezita, poate fi mulata cu usurinta. Se va acorda o deosebita atentie modului de preparare, de aceasta operatie depinzind in buna masura maleabilitatea si durabilitatea ei dupa prelucrare.
PRELUCRAREA PIEILOR
In prelucrarea pieilor se utilizeaza, in principal, doua procedee: procedeul chimic sau piclajul si argasirea cu tarite.
in procedeul de argasire chimica se folosesc diverse formule, majoritatea bazate pe utilizarea unor ames tecuri de substante conservante simple sau complexe.
in tabacirea cu tarite se foloseste faina de ovaz necernuta si, eventual, taritele de griu.
„Argasirea pieilor grase" necesita masuri deosebite :
a) Dupa cirnosirea atenta, pieile grase se vor spala de mai multe ori in solutie de sare de bucatarie 5%.
b) Apoi timp de 2 ore se vor tine intr-o solutie pre parata dupa formula:
Apa l 000 cm3,Acid oleic 5 g,Soda calcinata 3 g,Amoniac solutie 25 % 3 cm3
La fiecare jumatate de ora pielea va fi intoarsa pe toate partile; dupa 2 ore se scoate si se spala in mai multe ape, dupa care se va pune in solutia urmatoare:
Apa 2 000 cm3,Clorura de sodiu 150 g,Acid sulfuric 25 cm3
Pielea se tine in aceasta solutie 8—10 ore, dupa care se scoate si se atirna pe sfoara timp de 2 ore pina se scurge bine.
c) Dupa ce s-a svintat bine, dupa cea 2 ore, se unge cu un amestec preparat dupa urmatoarea formula:Apa l 000 cm3, Untura de peste 50 g,Acid oleic 25 cm3,Amoniac solutie 25 % 25 cm3
Acest amestec nu se prepara in vas de metal ci obligatoriu in vas de portelan sau de sticla. Se amesteca untura de peste cu acidul oleic intr-un vas, iar in alt vas amoniacul cu apa, peste care se va turna apoi ames tecul din primul vas.
d) Pielea unsa va fi impaturita si tinuta astfel timp de 4—6 ore.
e) Dupa acest interval se atirna la uscat intr-un loc lipsit de umezeala la temperatura de 20—22°C, departe de surse de caldura.
f) Din timp in timp, pe masura ce se usuca, se ia si se intinde, pentru a nu se stringe sau increti.
Argasirea cu tarite.
Pieile de miel, de vulpe, in general pieile cu lina sau cu par lung, se pot prelucra foarte bine utilizind o pasta din tarite sau din faina de ovaz (necernuta).
De retinut ca faina de griu nu este buna pentru argasit, deoarece da o pasta cleioasa si, in general, neeficienta.
Faina de ovaz se preteaza cel mai bine pentru argasit.
In urma argasirii cu faina de ovaz se obtin piei moi care se muleaza bine, nu absorb umezeala si se pot intinde.
Pentru argasirea unei pielicele este nevoie de:
— Faina de ovaz 115 g,Sare de bucatarie 25 g,Drojdie de bere 5 g
Apa calduta 500 cm3
Pentru pieile mici aceasta cantitate este suficienta.
Pentru cele mari cantitatile se vor mari proportional.
Pentru preparare se va proceda in modul urmator:
1. intr-un vas de pamint sau de portelan, eventual de lemn (copae), se pune faina de ovaz.
2. in alt vas, care poate fi o oala smaltuita, se pune apa calduta in care se dizolva sare.
3. intr-o cana se amesteca drojdia cu putina apa.
4. Se toarna drojdia peste faina de ovaz din pri mul vas, apoi solutia de sare si se amesteca pina se obtine o pasta de consistenta smintinii.
5. Vasul cu „coca" astfel obtinuta se pune la cal dura, intr-o camera cu temperatura de 22—23 °C, in care se tine 4—5 zile sa dospeasca. Vasul va fi sufi cient de mare ca sa permita cresterea de volum data de dospire.
6. In momentul cind coca incepe sa degaje un miros de spirt, dospirea este completa si coca poate fi utilizata.
7. Se unge bine pielea cu coca pe partea seruita si se indoaie cu blana in afara.
8. Dupa o zi (pielicelele mici si subtiri) sau doua(pieile mari si mai groase) se intinde pielea si se inde parteaza coca cu cutitul.
9. Se intinde pielea pe o scindura de seruire si cu ajutorul unui cutit (sau cu o coasa), se recirnoseste,indepartind toata portiunea muiata de pe partea fara par, uniformizind-o cit mai bine.
10. Dupa recirnosire se unge iara pielea cu coca de ovaz.
11. Apoi se indoaie din nou cu parul in afara.
12. Se lasa asa alte 2 zile (pieile mici) sau 3 zile
(cele mari) dupa care operatia de recirnosire se repeta.
13. Dupa indepartarea partilor inmuiate pielea se va unge (daca este nevoie in special pieile mari) inca odata cu coca.
14. Se indoaie cu blana inauntru si se lasa asa2-3 zile.
in general argasirea pieilor mici se termina in 6—7 zile, iar a celor mari in 10—12 zile.
15. In aceste intervale se va controla daca nu se desprinde parul. La incheierea operatiei se va intinde la uscat fara sa se mai curete coca.
16. Pielea se lasa la uscat, intr-un loc cald, aerisit, ferit de soare si departe de foc. Coca se desprinde de pe piele pe masura ce aceasta se usuca.
17. Cind pielea s-a uscat bine se freaca in mina si se intinde in toate partile.
18. Daca nu este suficient de moale poate fi unsa pe partea fara par cu amestecul oleoamoniacal indicat mai sus.
PRELUCRAREA PIEILOR DE MAMIFERE MARI
Pielea de capra, caprioara, oaie, lup, mistret, urs etc. necesita o preparare mai laborioasa. In marea ma joritate a cazurilor fiind nevoie de o degresare inainte de prelucrare:
1.Degresarea se face dupa o seruire atenta.
2.Pielea se spala in solutie de sare de bucatarie7 % in mai multe ape.
3.Apoi se tine timp de 2—3 ore intr-o baie cu solutie preparata dupa formula:Apa 3 000 cm3,Acid oleic 15 g,Soda calcinata 9 g
Amoniac solutie 25 % 9 cm3
4.Dupa ce se scoate din aceasta solutie se spala in mai multe ape si apoi se pune in solutia de piclaj preparata dupa formula:
Apa 3 000 cm3,Clorura de sodiu 225 g,Acid sulfuric 40 cm3
5.Pielea se tine in baia de piclaj 8—10 ore.
6.Dupa acest interval pielea se scoate si se atirna pe sfoara la loc uscat, caldut si lipsit de praf, unde se tine 2 ore.
7.Dupa ce s-a scurs bine pielea se unge cu un a mestec preparat dupa formula:
Apa 2 000 cm3,Untura de peste 100 g,Acid oleic 60 g
Amoniac solutie 25 % 50 cm3
8. Pielea se tine indoita cu blana inafara timp de4 ore.
9. Dupa acest interval se atirna la uscat intinzind-o din timp in timp pentru a nu se increti sau stringe.
10. Dupa ce s-a uscat, se seruieste din nou pe coasa si se framinta in mina ca sa-si recapete moliciunea.
„Argasirea cu solutie alauno-ferica"
este mai frecvent folosita si, in general, cu rezultate mai bune. in acest scop:
a) Pielea seruita pina ramine doar o parte din derm si epiderm, va fi supusa unui control riguros inlatu rindu-se orice urma de grasime, reducind cit mai mult posibil colagenul hipodermic, operatie care da pielii moliciune si lucrabilitate.
b) Dupa seruire pielea se asaza intr-o baie smal tuita sau intr-o copae de lemn in care s-a pus solutia preparata dupa urmatoarea formula:Acid fenic ...o parte,Alcool 1parte,Clorura de sodiu 6,25 parti,Alaun de potasiu 6,25 parti,Apa 100 parti
Se pune apa in vas, se adauga sarea si alaunul, amestecindu-se pina la dizolvarea completa, dupa care se adauga mai intii alcool si apoi acidul fenic.
c) Se tine pielea in solutia respectiva un timp variat
in functie de specie, adica de grosimea ei, dupa cum urmeaza:
=pielea de iepure..1zi=pielea de pisica..2zile=pielea de dihor..2zile
=pielea de viezure..2—3zile=pielea de caprioara..3zile
=pielea de capra..4zile=pielea de oaie..4zile=pielea de capra neagra..4-5zile=pielea de ciine..5 zile=pielea de lup..5-6 zile
=pielea de vitel de lapte..6zile=pielea de urs..6-7zile
=pielea de mistret..7zile=pielea de vaca..7-8zile=pielea de cal..8zile
=pielea de taur..8-9zile ,=pielea de bivol..9-12zile
Pielea care se tine in solutie mai mult de 2 zile va fi verificata zilnic in ce priveste maleabilitatea.
Scoaterea din baie si manipularea pielii ude se face cu mina protejata in manuse de cauciuc. Pieile care se tin in baie peste 4 zile vor fi reseruite la fiecare 3 zile si reintroduse in solutie dupa subtierea hipodermului.
„Tabacirea cu tarite de griu"
se foloseste frecvent pentru pieile de miel, de caprioara si de oaie, eventual de capra. In acest scop se foloseste tarita de griu rezultata de la cernerea fainii (atentie! nu si faina!), dupa urmatoarea formula:Tarite de griu .5 kg,Clorura de sodiu .100 g
Se adauga apa dupa nevoie pina se obtine o pasta de consistenta siropului. Adaugarea unei cantitati de5—10 g de drojdie de bere grabeste procesul de fer mentatie.
Se procedeaza astfel:
a) intr-un vas de lemn sau de pamint se pune tarita, peste care se adauga apa calduta cu drojdie si sare, omogenizind totul pina se obtine consistenta dorita ; apoi se lasa la dospit.
b) Pielea seruita bine curatata de grasime si de colagenul suplimentar din hipoderm, se asaza in vas astfel incit fata seruita sa ajunga in totalitatea ei in contact cu pasta de argasit.
c) Pielea se lasa in vasul de argasit timp de 3—5 saptamini.
La 3 —4 zile se scoate, se controleaza si se reseruieste pina se obtine grosimea si maleabilitatea dorite.
d) Dupa trecerea celor 3'—5 saptamini pielea se scoate din copae, se clateste bine cu apa curata, apoi se atirna pe sfoara cu blana in interior pina se svinta bine.
e) Pielea svintata se framinta si se intinde in toate partile pina devine moale, maleabila.
f) Pentru uscarea completa se freaca fata seruita cu tarite de griu, de ovaz sau cu rumegus cernut.
Dupa ce s-a uscat bine, pielea se scutura de resturile de tarite, rumegus etc.

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
04-24-2014, 01:15 PM
Post: #15
RE: Cum se tabaceste pielea
Inca un material
Quote:Conservarea și tăbăcirea pieilor
Pieile animalelor devin tari ca piatra după ce sunt îndepărtate de pe carcasă și uscate
un anumit timp; astfel, ele devin practic inutilizabile. Din vremuri străvechi, omenirea a
descoperit două tipuri de procedee pentru a preveni acest inconvenient: metodele mecanice,
prin care se obține pielea crudă, și metodele chimice, prin care iese pielea tăbăcită.
Pentru a obține piele crudă, trebuie să prelucrați pielea imediat ce ați jupuit-o de pe
animal, până nu se întărește. Astfel distrugeți fibrele care fac pielea tare, iar aceasta va
rămâne pentru totdeauna flexibilă. Este o muncă grea și de durată. Se spune că eschimosele
fac acest lucru mestecând pielea. Într-adevăr, dacă mestecați pielea și o prelucrați cu mâinile
un anumit timp (probabil vreo săptămână, fără prea multe întreruperi), va ajunge cât de
flexibilă doriți.
Conservarea Pentru a conserva pieile de oaie, de vulpe și mai ales de iepure (care ies
extraordinar), eu folosesc o metodă parțial mecanică și parțial chimică. Rezultatul este un
amestec între pielea crudă și pielea tăbăcită.
Spălați pielea cu grijă în apă caldă și clătiți-o într-o soluție slabă de borax. Apoi
înmuiați-o într-o soluție de acid sulfuric pe care o obțineți amestecând 0,5 kg de sare cu 5 l
de apă și adăugând în final 15 g de acid sulfuric concentrat. Nu vărsați niciodată apa peste
acid, căci riscați să vă pierdeți ochii și să vă distrugeți fața.
După trei zile și trei nopți, scoateți pielea din această soluție și clătiți-o în apă și apoi
într-o soluție slabă de borax. Dacă o puneți într-o mașină de spălat și o lăsați la învârtit
timp de o oră sau două (după ce ați clătit bine acidul, desigur), cu atât mai bine. Pe urmă
atârnați-o și lăsați-o să se usuce, dar nu de tot.
În continuare, luați pielea, ungeți-o cu grăsime sau cu ulei pe partea dezlipită de
pe carne și începeți să o lucrați. Râcâiți-o și întindeți-o. Trageți-o înainte și înapoi, peste
spătarul unui scaun. Lăsați-o să atârne pe scaun și mai trageți-o de fiecare dată când treceți
prin preajmă. Mai ungeți-o cu grăsime din când în când. Va deveni moale și la fel de bună
ca pielea tăbăcită.
Tăbăcirea Argăsirea cu tanin este o metodă total chimică, prin care se obține pielea tăbăcită
obișnuită. Vă trebuie 500 kg de scoarță de stejar pentru a obține 50 kg de tanin, cu care
puteți trata 100 kg de piei. Taninul se găsește și în acacia, soc, mesteacăn, salcie, molid, zadă
și Tsuga heterophylla. Scoarța trebuie fărâmițată bine, apoi înmuiată în apă. Pieile trebuie
scufundate și lăsate în soluția astfel obținută timp de patru luni pentru cele mici și până la
un an pentru pieile mari. Pentru a obține un rezultat perfect, e bine să lăsați pieile mai întâi
într-o soluție diluată, apoi, cu trecerea lunilor, să creșteți tot mai mult concentrația.
O metodă care și-a demonstrat eficacitatea este să înmuiați pieile timp de o lună într-o
soluție diluată, apoi să le puneți într-o groapă în pământ sau într-un recipient, cu un strat
gros de scoarță după fiecare bucată de piele. Acoperiți-le apoi cu apă și lăsați-le așa timp de
cel puțin șase luni.
Dacă vă grăbiți, puteți încerca așa-numita „metodă a sacului”. Faceți un sac dintr-o
bucată de piele (sau chiar o piele întreagă), atârnați-l de un cui și umpleți-l cu soluție de
tanin. După o săptămână sau două, pielea va fi tăbăcită.
Pentru îndepărtarea firelor de păr, lăsați pieile într-o pastă făcută din var cu apă timp
de trei săptămâni, sau într-o pastă din sulfat de calciu timp de o zi. Îndepărtați apoi varul
clătind pieile într-o soluție de oțet.
Material preluat din cartea J. Seymour – Întoarcerea la obârșie. Cartea completă a auto-suficienței ce se poate gasi si pentru descarcat aici http://cartidintei.wordpress.com/2014/04...ficientei/

Cand armele sunt ilegale, numai delincventii au arme.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 2 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication