Thread Closed 
 
Thread Rating:
  • 1 Vote(s) - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
POVESTIRI CU TÂLC
02-13-2017, 07:01 PM
Post: #761
RE: POVESTIRI CU TÂLC
Într-o biserică, se întâmpla să vină cu regularitate un bătrânel în haine ponosite. Lumea, evident, se îmbrăca frumos la biserică. Bătrânelul se îmbrăca și venea în haine murdare, prăfuite, pantaloni pătați… Așa că oamenii au început să fie deranjați de treaba asta și i-au spus pastorului. Pastorul l-a luat pe bătrânel deoparte și i-a zis:
– Tu știi cum ar trebui să vină îmbrăcați oamenii la noi la biserică?
– Nu știu!
– Păi, uite, deseară, când îți faci rugăciunea, întreabă-L pe Dumnezeu cum ar trebui să fie îmbrăcați oamenii care intră în biserica asta.
– Bine.
A doua zi, bătrânelul apare la biserică în aceleași haine. Pastorul îl întreabă:
– L-ai întrebat pe Dumnezeu cum să te îmbraci?
– L-am întrebat.
– Și ce-a zis?
– A zis că habar nu are. EL n-a fost niciodată în biserica asta…

"Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești."

Ana Aslan
Find all posts by this user
02-14-2017, 09:27 PM
Post: #762
RE: POVESTIRI CU TÂLC
Povestea pustnicului si a talharului

A fost odata un schit, undeva, intr-un loc uitat de lume. Si-n acel schit traia un pustnic. Si-acest pustnic adunase cu vremea o gramada de galbeni, vanzand vesminte scumpe, maiestrit tesute cu fir de aur si borangic, pe care le primea plocon de la multimea credinciosilor ce veneau sa i se inchine. Nu se incredea in nimeni pe lume si isi tinea comoara pitita la subsuoara, zi si noapte.
Un talhar, pe numele sau Ciresar, ce se indeletnicea cu fel de fel de furtisaguri, bagand de seama comoara de la subsuoara sfantului, a prins si a cugetat: „Cum as punea face sa-i sterpelesc comoara? De sfredelit peretele chiliei sale nici vorba nu poate fi, caci e prea gros, iar usa e si ea zdravana, cu lacate si zaoare strasnice. Ia sa intru in vorba cu dansul, sa-i castig increderea. Ce-ar fi sa ma prefac ca vreau a-i fi invatacel si sa-l amagesc asa chip, incat sa-i iau toti galbenii?”
Drept care, talharul nostru a facut ce a facut si a venit in preajma pustnicului zicand:
- Fie de-a pururi laudat imparatul cerurilor!
Apoi se arunca la pamant, cu fata in jos si batu nenumarate temenele, urmand: O, prea sfinte! Toata viata aceasta e desertaciune, caci tineretea alearga iute ca un suvoi de munte. Ceasurile vietii noastre sunt ca vapaia focului de paie. Desfatarea carnii, ca umbra unui nor. Unirea ditnre soti, prieteni au stapan si sluga e doar un vis amagitor. Acestea toate sunt negrait de limpezi pentru mine. Dar oare ce s-ar cuveni sa implinesc spre a trece fara gres marea atator vieti?
Auzind acestea, pustnicul ii zise plin de smerenie:
- Fiul meu, ferice de tine ca judeci in chipul acesta. Cat despre dorinta ta de a gasi o mijlocire spre a trece fara gres marea tuturor vietilor, apoi taina se afla in cugetare adanca. Numai printr-insa te poti inalta de la o obarsie la alta, ajungand brahman fara prihana. La acestea, Ciresar i-a imbratisat picioarele si i-a zis:
- De este asa, sfintia ta, ingaduie-mi, rogu-te a-ti fi invatacel.
- Fiul meu, sunt gata a-ti implini dorinta. Dar ia aminte: nu-ti este ingaduit sa intri in chilia mea in vremea noptii. Asadar, dupa ce te vei calugari, vei dormi intr-o cocioaba ce se afla la poarta schitului.
- Sfintia ta, grai talharul, vorbele tale imi vor fi de-aici inainte pravila nestramutata. Voi face precum spui.
Atunci pustnicul, dupa ce implini cele de cuviinta, il primi invatacel pe langa dansul. Ciresar, la randul sau, a cautat sa-l multumeasca pe pustnic in fel si chip, ba aducandu-i uneltele de scris, ba frecandu-i mainile si picioarele cand acesta era vlaguit de frig. Dar vremea trecea si pustnicul nu-si lasa defel comoara de la subsuoara. Ciresar fierbea in sinea sa de ciuda, zicandu-si „Mai sa fie! Orice-as face, orice-as drege, pacatosul asta nu se increde defel in mine. Sa-l injunghii cu un cutit, ziua-n amiaza mare? Sa-l otravesc? Ori sa-l casapesc ca pe o lighioaie?”
Si, in vreme ce se socotea el in acest chip, iata ca pica din sat feciorul unui invatacel al pustnicului, poftindu-l la dansii acasa pentru oarece praznuire. Acesta primi cu bucurie si de indata a purces la drum, luandu-l cu dansul si pe Ciresar.
Baiatul fugi inainte, sa-l vesteasca pe tatal sau de sosirea oaspetilor. Acum, au mers ei pana ce au ajuns la malul unui rau. Aici pusnticul se dezbraca de vestmantul sau ponosit, isi lua comoara de la subsuoara, o inveli in sutana si i-o incredinta lui Ciresar, zicandu-i:
- Cinstite Ciresar, iti las in paza aceste lucruri cata vreme ma voi imbaia. Rogu-te, asteapta-ma in acest loc, caci nu voi zabovi prea mult.
Cu aceste vorbe, se indeparta. Si, indata ce pustnicul s-a facut nevazut dupa o movila, Ciresar a inhatat comoara si pe-aci e drumul ...
In vremea aceasta, pusticul statea fara grija si se hodinea dupa scalda, caci virtutile alese ale invatacelului sau ii adormiera orice banuiala. Si, uitandu-se el in jur, zari in apropriere o turma de oi. Oleaca mai incolo, doi berbeci e bateau pe viata si pe moarte, impungandu-se cu coarnele lor ascutite, iar sangele le curgea siroaie pe trup. Aceasta priveliste trezi lacomia unui sacal ce trecea pe acolo si care numaidecat se aseza intre dansii si prinse a linge sangele cald. Bagand de seama acest lucru, pusticul cugeta in sinea sa: “Vai, vai! Sacalul asta e tare slab la minte. De cumva se va brodi sa se afle la mijloc cand cei doi berbeci se vor bufni, fi-va fara indoiala, platind cu viata lacomia sa fara margini”.
Cand cei doi berbeci se palira a doua oara, sacalul, orbit de lacomie, nu se mai feri in laturi, astfel ca a fost ucis pe loc. Atunci pusticul grai: “Sacalu-ntre berbeci cazu”. Si, deplangandu-i necumpatarea, se intoarse fara graba la locul unde isi lasase comoara in fata invatacelului. Dar pe Ciresar, ia-l de unde nu-i. Ingrijorat, isi cerceta utana, dar nu afla nici urma de comoara. Covarsit de durere se prabusi la pamant, murmurand: “O, zei, am fost jefuit!”
Cand isi veni in fire se scula si prinse a racni:
- Ciresar! Ciresar! Unde esti? Unde esti? Raspunde-mi! Si tot racnind astfel o lua pe urmele talharului.

Morala:

Paza buna trece primejdia rea!
Sa nu te increzi niciodata in oamenii lingusitori, ei sunt inteligenti si perfizi deopotriva, iar prin vorbe mieroase stiu sa-si atinga scopul!




Sursa

"Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești."

Ana Aslan
Find all posts by this user
05-20-2017, 10:48 PM
Post: #763
RE: POVESTIRI CU TÂLC
Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi

Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb, le-a oferit o camaruta in subsol.


In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat.

Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: „Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi”.

In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, taran ce locuia impreuna cu sotia lui.

Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie.

Cand s-au trezit a doua zi, ingerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp.

Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru?

„Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat”, a spus el.
„A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa moara”.
„Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi„, i-a raspuns ingerul cel batran.


„Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca.

Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani, ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca.

„Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi„.


Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui.Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii (sa nu afli de ce anume te-a pazit Dumnezeu) …

Unii oameni intra in viata noastra si pleaca repede… Unii ne devin prieteni si stau aproape de noi…lasandu- si minunatele amprente asupra inimii noastre… si noi nu mai suntem aceiasi pentru ca ne-am facut un prieten bun!!!

Ieri a trecut. Maine este un mister. Astazi este un dar. De aceea se cheama prezent (de la present = dar)! Cred ca viata aceasta este deosebita… traieste si savureza fiecare moment…


http://www.andreilaslau.ro/lucrurile-nu-...da-superba

"Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești."

Ana Aslan
Find all posts by this user
02-14-2018, 02:24 PM
Post: #764
RE: POVESTIRI CU TÂLC
Parabola Dragostei, Averii şi Succesului...

O femeie a ieşit din casă şi a văzut trei bătrâni, cu bărbi lungi şi albe, stând în faţa curţii sale.

Ea le-a spus, "Nu cred că va cunosc, dar sunteţi probabil flămânzi. Poftiţi înăuntru şi îmbucaţi ceva."

"Gospodarul casei este acasă?", au întrebat ei.

"Nu," le-a răspuns femeia. "Este plecat."

"În acest caz nu putem intra, " au zis ei.

Către seară, când soţul i-a venit acasă, femeia i-a povestit ce se întâmplase.

"Mergi la ei, spune-le că m-am întors şi invită-i la masă!" Femeia a ieşit şi i-a chemat pe oameni. "Nu putem intra în casă cu toţii," i-au spus bătrânii.

"Din ce motiv?", a vrut ea să ştie. Unul dintre ei i-a explicat: "Numele lui este Averea," arătând către unul din tovarăşii săi, "acesta este Succesul," indicând spre un altul, "iar eu sunt Dragostea." Apoi a adăugat, "Du-te înăuntru şi discută cu bărbatul tău pe care din noi îl doriţi în casă."

Femeia a intrat înapoi şi i-a mărturisit soţului ei despre ce era vorba. Bărbatul a exclamat încântat, "Ce bine! Dacă aşa stau lucrurile, să invităm Averea. Să vină şi să ne umple locuinţa cu bogăţii!"

Soţia nu a fost de acord" "Dragul meu, de ce nu am invita mai bine Succesul?"

Nora lor asculta discuţia lor dintr-un alt colţ al camerei. Ea a avut o altă idee: "Nu putem chema mai degrabă Dragostea? Casa noastră ar fi plină de iubire!"

"Să ascultăm sfatul norei noastre," i-a zis bărbatul soţiei lui. "Mergi afară şi spune-i Dragostei că va fi oaspetele nostru."

Femeia a ieşit iarăşi şi i-a întrebat pe bătrâni, "Care dintre voi este Dragostea? Pofteşte înăuntru şi fii musafirul nostru." Dragostea s-a ridicat de pe banca din faţa porţii şi s-a îndreptat spre casă. Tovarăşii s-au ridicat şi ei şi au făcut acelaşi lucru. Uluită, femeia le-a zis Averei şi Succesului, "Am invitat numai Dragostea! De ce veniţi şi voi?"

Unul dintre bătrâni a lămurit-o, "Dacă ai fi poftit fie Averea, fie Succesul, ceilalţi ar fi rămas afară, însă ai invitat Dragostea, şi acolo unde merge ea, i se alătură Averea şi Succesul!"


Sursa.
http://www.diane.ro/

"Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești."

Ana Aslan
Find all posts by this user
Thread Closed 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication