Post Reply 
 
Thread Rating:
  • 3 Votes - 5 Average
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
05-27-2010, 01:19 PM
Post: #91
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Stiati ca salata se rupe si nu se taie ( ca la rate)?

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
05-28-2010, 09:58 PM
Post: #92
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
stiam, dar eu tot o tai. o si rup uneori.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
05-28-2010, 10:24 PM
Post: #93
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
(05-28-2010 09:58 PM)mod1 Wrote:  stiam, dar eu tot o tai. o si rup uneori.


Rofl din obisnuinta ? si eu o tai sa fie mai marunta si usor de mancat 04:

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
05-29-2010, 07:47 AM
Post: #94
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
o rup doar daca sunt frunze mici, din gradina. altfel o tai, fiindca da, se mananca mai usor.

Lipsa de toleranta naste monstri.
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
05-31-2010, 05:22 PM
Post: #95
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Cum facem spuma de ou?

Pentru a obtine o spuma cat mai alba si mai tare, nu bateti niciodata ouale cu zahar de la inceput, ci simple. Abia spre sfarsit se adauga zaharul si pentru consistenta, cateva firicele de sare. Veti face o bezea de invidiat!

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
06-08-2010, 10:49 AM
Post: #96
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Dictionar gastronoimic 09


Termen Definiţie

À la Termen franţuzesc, desemnînd "în stil".

À la King Sos Bechamel cu ciuperci, ardei iute verde şi roşu.

À la Maréchale -Termen franţuzesc, desemnînd "bucăţi de carne prăjite în unt".

À la mode -Termen franţuzesc, desemnînd "prăjitură acoperită cu îngheţată".

À la provençale - O mîncare preparată cu ulei de măsline, usturoi şi pătrunjel tocat.

-A la russe - Termen franţuzesc, desemnînd "în stil rusesc".

Acid - O mîncare sau o băutură devine acidă cînd se adaugă suc de lămîie, oţet.

Aďoli - Maioneză cu usturoi, ce provine din sudul Franţei, servită cu ouă, peşte sau melci.

Al dente - Termen italienesc ce desemnează o modalitate de fierbere a pastelor: acestea trebuie să fie uşor tari.

Al forno - Termen italienesc, tradus "la cuptor".

Aluat - Compoziţie cu sau fără drojdie, care rezultă din amestecarea şi/sau frămîntarea făinii cu diferite ingrediente: ouă, grăsime, lapte. Se poate prepara copt, prăjit sau fiert.

Amaretto - Lichior de migdale.

Andive - Specii de cicoare cultivate la întuneric, în pivniţe.

Anşoa (fr. anchois) -a) Peşte mic din Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic. b) Pastă preparată din acest peşte.

Antipasto -Aperitiv rece italienesc.

Antricot - Bucată de carne tăiată între două coaste. În practica de bucătărie, se înţelge bucata de carne cu coaste cu tot.

Aperitiv - a) Gustări picante, calde sau reci, servite cu scopul de a stimula pofta de mîncare. b) Băutură alcoolică consumată înainte de masă cu acelaşi scop.

Apetisant (fr. appétisant) - Care trezeşte, stimulează pofta de mîncare; prin extensie, care atrage, îmbie, ispiteşte.

Aqua vitae - Termen latinesc, tradus prin "apa vieţii", care desemnează lichior sau coniac distilat.

Aspic -Zeamă de carne şi oase, foarte concentrată, coagulată la rece. Se poate prepara şi cu gelatină.

Au four - Termen franţuzesc, tradus "la cuptor".

Au gratin - Termen franţuzesc, care desemnează acoperirea mîncării gătite la cuptor cu brînză şi pesmet, pentru a obţine o crustă.

Au jus - Termen franţuzesc, desemnînd "servit cu suc natural".

Au lait- Termen franţuzesc, desemnînd "servit cu lapte".

Avocado - Fruct tropical, în formă de pară, de culoare verde, cu un conţinut ridicat de grăsimi nesaturate, de obicei consumat ca legumă, crud.

Bacon - Bucăţi de carne de porc, de obicei afumată şi sărată, în care carnea alternează cu grăsimea.

Baghetă - O pîine lungă şi subţire, avînd multă coajă.

Baie marină (fr. Bain-Marie) -a) Lichid cald în care se pune un recipient conţinînd ceea ce vrem să încălzim. b) Vas cu apă clocotită în care se pune un recipient conţinînd mîncare care nu se poate fierbe sau încălzi direct pe foc.

Barbecue - Carne prăjită pe grătar sau la cuptor, stropită cu un sos special, cu oţet.

Bechamel - Sos alb, pe bază de lapte sau smîntînă.

Biftec (engl. Beefsteak) -Felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie.

Blend - Termen englezesc, desemnînd "amestec".

Bol - Vas rotund în care se prepară sau se servesc mîncărurile.

Borş - a) Zeamă acră preparată din tărîţe fermentate. b) Fel de mîncare acrit cu borş.

Bouillabaisse -Termen franţuzesc, desemnînd "peşte la cuptor".

Bragă - Băutură răcoritoare cu gust acrişor şi miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secară, fiartă si fermentată, sau din bucăţele de pâine fermentate în apă.

Budincă (engl. pudding) - Fel de mîncare preparat din legume, carne, brînză, etc., cu ouă, copt la cuptor.

Canard - Termen franţuzesc, desemnînd "raţă".

Capere - Muguri de caper folosiţi drept condiment.

Cappuccino - Băutură italienească facută din părţi egale de espresso şi frişcă, uneori cu adaos de praf de cacao.

Caramelizare - Transformarea zahărului în caramel prin încălzirea acestuia, într-un vas, la foc mic.

Carote (fr. carotte) - Varietate de morcov.

Călire - Prăjirea lentă, uşoară, a unui aliment, în grăsime.

Chantilly - a) Frişcă aromată cu vanilie. b) Sos cu smîntînă.

Cheddar- Brînză tare preparată din lapte de vacă.

Chibrite - Tăierea legumelor şi a zarzavaturilor în fîşii de aspectul beţelor de chibrit.

Chişcă (regionalism) - Un fel de caltaboş făcut din stomacul sau din intestinele porcului, umplute cu carne tocată şi cu păsat.

Ciorbă - Zeamă fiartă cu sau fără carne, cu zarzavaturi şi verdeţuri, acrită cu lămîie, cu aguridă, cu măcriş, etc., nu cu borş.

Ciulama -Mîncare de regulă cu carne, preparată cu sos aIb, gros, de făină. Se poate prepara şi cu ciuperci, peşte, etc.

Civet (fr. cive=arpagic) - Tocană de vînat cu arpagic.

Clătită -Foaie dintr-un anumit aluat, prăjită în tigaie şi umplută cu dulceaţă, ciuperci, brînză, urdă, carne, şuncă, etc.

Coleslaw - Termen provenit din germană (koolsla), care desemnează salata de varză cu maioneză.

Colţunaşi -Preparat culinar din aluat, tăiat în pătrate mici, care se umplu cu diferite umpluturi şi apoi se fierb în apă.

Consome (fr. consomme) - Bulion de carne şi zarzavat, dublu concentrat şi limpezit.

Coq au vin - Termen franţuzesc, desemnînd "carne de cocoş în sos de vin".

Cordon bleu - Fel de mîncare pregătit din două bucăţi de piept de pui, separate de o felie de şuncă şi una de brînză, prăjite în ulei.

Cotlet (fr. cotelette) - Coastă de porc, viţel, berbec, împreună cu bucata corespunzătoare de carne.

Crochete (fr. croquettes) - Preparat culinar sub formă de bastonaşe sau turtite, prăjite în grăsime sau coapte, făcute din aluat, carne, legume, peşte, etc., tocate, date prin pesmet sau făină.

Crutoane (fr. crouton=colţ de pîine) - Mici bucăţi de pîine, în formă de cubuleţe prăjite în grăsime sau uscate la cuptor.

Cuş-cuş - Granule mici din grîu şi făină.

Degresare -Îndepărtarea grăsimii dintr-un preparat culinar.

Escalop (fr. escalope) a)- Felii subţiri de carne, în special de viţel. b) Preparat culinar făcut din bucăţi subţiri de muşchi de viţel sau din peşte.

Fezandare (fr. faisander) - Proces de frăgezire a cărnii de vînat prin menţinere la rece sau expunere la vînt.

Fideluţă - Tăierea legumelor şi zarzavaturilor subţire ca fideaua (se mai cheamă şi julien).

File (fr. filet) - Bandă de carne prelevată de-a lungul şirei spinării.

Fleici (germ. Flecken)- Bucăţi de carne de pe pîntecele bovinelor, care se prepară de obicei la grătar.

Foietaj (fr. feuilletage) -Aluat cu unt format din mai multe straturi de foi subţiri.

Fricando (fr. fricandeau) - a) Felie de carne împănată. b) Friptură de viţel împănată.

Frigănele - Felii de franzelă, muiate în lapte şi ou bătut, rumenite în grăsime încinsă.

Galantină (fr. galantine) - Mîncare din bucăţi de carne şi umplutură, cu aspic.

Ghiveci - Mîncare din multe zarzavaturi şi legume, cu sau fără carne.

Glasare (fr. glacer) - A acoperi un preparat cu o glazură sau cu aspic.

Graten (fr. gratin) - a) Preparat culinar acoperit cu pesmet şi copt în cuptor. b) Vas de bucătărie din faianţă, rezistent la foc, în care se gratinează preparatele.

Gratinare (fr. gratiner) - A acoperi unele mîncăruri cu pesmet şi a le rumeni la cuptor.

Gulaş - Tocană de carne cu cartofi sau găluşte de făină.

Gustare - Mîncare rece, în cantitate mică, luată înainte de o masă principală sau între mese.

Hasmaţuchi - Plantă culinară aromată.

Iahnie -Mîncare scăzută din legume, mai ales din fasole boabe, din peşte sau din carne.

Împănare -Introducerea de bucăţele de slănină, usturoi, etc., în crestături făcute în carne.

Înăbuşire - a) Fierbere în aburi, în vas acoperit. b) Ingredientele de bază se călesc la temperatură scăzută într-o cantitate mică de grăsime atît cît să nu apuce să se rumenească.

Jambon (fr. jambon) - Pulpă (faţă sau spate) de porc, sărată sau afumată.

Jigou (fr. jigot) - Pulpă de oaie, de miel, de berbec sau de căprioară, sub formă pregătită pentru fript sau friptura preparată.

Julien - Tăierea legumelor şi zarzavaturilor subţire ca fideaua (se mai cheamă şi fideluţă).

Jumări - a) Resturi comestibile după topirea slăninii, osînzei sau a seului. b) Mîncare făcută din ouă bătute şi prăjite în grăsime.

Ketchup (cuvînt malaiez) - Sos picant pe bază de roşii şi mirodenii.

Langoşi (magh. langos) - Bucăţi de aluat de pîine, aplatizate, prăjite în grăsime încinsă.

Lasagna - Foi de aluat măsurînd circa 10 x 20 cm. Se comercializează fierte dinainte sau crude, putînd alege forma care cea mai convenabilă.

Laste -Paste făinoase sub formă de tăiţei laţi sau sub formă de romburi, cu latura de circa 2 cm, din foaie de tăiţei.

Legume - Nume generic dat unor vegetale (fasole, ceapă, linte, cartofi, etc.).

Leguminoase - Plante al căror fruct este o păstaie.

Ludaie (regionalism) - a) Specie de dovlecel. b) Preparat culinar din dovlecei maturi.

Macerare (fr. macerer) - Ţinerea îndelungată a unui aliment într-un solvent pentru a dizolva părţile solubile.

Maghiran - Plantă aromatică.

Maioneză (fr. mayonnaise) -Sos gros preparat din gălbenuş de ou frecat cu ulei şi zeamă sau sare de lămîie.

Marinare (fr. mariner)- a) Procedeu folosit pentru frăgezirea vînatului sau a cărnii tari, pentru a-i împrumuta o savoare specială şi a înlătura unele gusturi neplăcute. b) Procedeu de conservare.
Marinată a) Zeamă condimentată în care se face marinarea. b) Fel de mîncare obţinut prin marinare.

Medalion (fr. medaillon) - Preparat culinar din carne tocată sau alte tocături, de formă rotundă sau ovală.

Mujdei - Sos obţinut din usturoi pisat, cu adaos de apă sau oţet şi sare.

Musaca - Mîncare preparată din carne tocată şi felii de roşii, vinete, cartofi sau dovlecei aşezate în straturi alternative şi coaptă la cuptor.

Nucşoară- Fruct aromat folosit drept condiment.

Omletă - Ouă bătute, prăjite în grăsime sub formă de foaie, uneori cu umplutură de şuncă, brînză, spanac, etc.

Ostropel- Preparat din carne (pasăre, miel, viţal) cu sos de oţet, făină şi usturoi.

Oţet balsamic - Oţet preparat din mustul de struguri albi sau din strugurii albaştri de Italia, fermentat în hîrdaie de lemn timp de mai mulţi ani. Are aromă amară, dulce-acrişoară.

Pane (fr. pane) -Formă de preparare a unui aliment care constă din prăjire în grăsime după ce a fost trecut prin făină, ou, pesmet sau prin aluat de clătite.

Papanaş -Preparat făcut din brînză de vacă, ouă şi făină sau griş, fiert în apă sau prăjit în grăsime.

Papricaş - Fel de tocană, preparat cu boia de ardei roşu şi adesea cu găluşte de făină.

Parmezan - Specialitate italienească de caşcaval uscat; prin extensie, caşcaval ras.

Pateu (fr. paw) - a) Preparat culinar din foietaj cu unt şi umplut cu brînză, carne, ciuperci, etc. b) Pastă de ficat, de carne, de peşte, amestecată cu condimente, care se consumă proaspătă sau conservată.

Patison - Varietate mai mică de dovlecel, cu gust asemănător castravetelui.

Penne - Paste făinoase tubulare de circa 3 cm lungime, tăiate în diagonală şi brăzdate în lungime.

Pennine - Paste făinoase tubulare mai subţiri şi mai scurte decît penele şi brăzdate în lungime.

Peştişori - Felii lungi şi subţiri de ceapă, varză, carne, etc., tăiate pentru gătit.
Piroşti - Fel de colţunaşi, care se coc în tavă sau se prăjesc în tigaie.

Piure (fr. puree) -Terci făcut din legume zdrobite şi pasate.

Pizza - Tartă (plăcintă) garnisită cu carne, sardele, măsline, roşii, brînză, etc.
ftea mare, ovală, plată, dată prin pesmet şi prăjită în grăsime.

Plachie -a) Mîncare de peşte cu multă ceapă prăjită în ulei. b) Fel de pilaf.

Plăcintă - Preparat de patiserie, făcut din foi de aluat, între care se pune o umplutură de brînză, carne, legume, fructe, etc.

Pogaci -Turtiţe din aluat din făină de grîu, preparate de obicei cu jumări de porc.

Potroace - Măruntaie de pasăre cu care se prepară ciorba (de potroace), acrită cu borş sau zeamă de varză acră.

Prapur - Membrana care înveleşte organele interne din abdomen (peritoneu).

Ravioli - Paste făinoase cu margine zimţată, pline cu diverse umpluturi. Se comercializează fie proaspete, fie sub formă uscată.

Răcituri -Preparate din carne, oase şi cartilaje, fierte îndelung, care după răcire se coagulează. Li se dă gust cu usturoi.

Rizoto - Fel de mîncare italian preparat din orez, unt şi sos de roşii.

Rîntaş - Sos de făină prăjită în grăsime.

Rondele - Formă de tăiere a rădăcinoaselor, a ardeilor, roşiilor, cartofilor, etc., în felioare rotunde.

Ruladă (fr. roulade) - Preparat culinar căruia i se dă forma de rulou.

Salată - a) Plantă comestibilă. b) Preparat culinar din anumite legume crude sau fierte, cu adaos de oţet, zeamă de lămîie şi ulei, care se serveşte ca aperitiv sau garnitură. c) Salată de fructe, desert de fructe crude.

Saleu (fr. salee)- Aperitiv crocant de forma unui beţişor, făcut din aluat sărat, cu gust picant.

Sandvici (engl. sandwich) - Felii subţiri de pîine, unse sau nu cu unt, între care se pun felii de jambon, brînză, carne, etc.

Saramură - Zeamă sărată, uneori condimentată cu oţet, cu usturoi, cu care se servsc unele mîncăruri.

Scordolea - Preparat culinar din nuci pisate şi miez de pîine frecate cu usturoi, suc de lămîie sau oţet şi ulei.

Scrob (bulg. skrob) - Jumări de ouă.

Solzişori- Formă de tăiere în bucăţi imitînd solzii de peşte, mai ales la ceapă.

Sos Chutney -Derivat din cuvantul indian Chatni, este un condiment iute preparat din fructe, otet de mere, zahar si condimente. Poate fi moale sau consistent, dulce sau iute. Se serveste de obicei la mancarurile piperate. Deoarece in compozitia sa sunt elemente cu gust dulce (piersici, ardei gras, stafide, zahar brun si nucsoara), cu gust acru (otet de mere) si gust iute (ghimbir, piper), acest sos se foloseste pe scara larga.

Sotare (fr. sauter) - a) A prepara un sote. b) A rumeni uşor legume sau carne în grăsime.

Sote sau soteu (fr. saute) -Mîncare din legume fierte pe care se toarnă unt.

Stufat - Mîncare din carne (de miel), ceapă şi usturoi verde.

Sufleu (fr. souffle) - Preparat culinar copt la cuptor, din legume, carne, peşte, brînzeturi, etc., amestecate cu sos alb şi cu ouă.

Supă - Zeamă de legume sau de carne fiartă cu legume, uneori cu adaos de făinoase.

Supă-cremă - Supă mai consistentă, mai deasă, cu legume pasate.

Şniţel (germ. Schnitzel) - Felii subţiri de carne, bătute cu ciocanul de lemn, trecute prin făină, ou şi pesmet, apoi prăjite în grăsime încinsă.

Tahifagie - A mînca repede.

Tartă (fr. tarte) - Produs de patiserie plat, copt în forme speciale, cu diferite umpluturi.

Tarteletă (fr. tartelette) - Tartă mică.

Tartină (fr. tartine) - Felie de pîine unsă cu unt pe care se pune brînză, şuncă, etc.
Tocană Mîncare cu sos, cu bucăţi de carne prăjită cu ceapă sau din legume prăjite cu ceapă.

Tosanta - Amestecul de grăsime, de apă, de suc de carne, de resturi de carne rumenită ce rămîn în tigaia în care s-a prăjit carnea; se poate mînca pe pîine sau cu mămăliguţă, se poate adăuga la mujdei, cartofi zdrobiţi, etc.

Trufă (fr. truffe) - Ciupercă comestibilă, în formă de cartof, de culoare violet-negricioasă, care creşte în pămînt.

Turnedo (fr. tournedos) - Carne din muşchi de vită preparată în sos picant.

Tuslama - Mîncare preparată din burtă şi picioare de vacă.

Umplutură- Preparat culinar care se introduce într-un înveliş comestibil, alcătuind împreună cu acesta o mîncare sau o prăjitură.

Verdeaţă - Frunze de pătrunjel, mărar, leuştean, ţelină, etc., folosite în alimentaţie.

Verdeţuri - Zarzavaturi sau legume proaspete

Vinegretă (fr. vinaigrette) - Sos pentru salată, preparat cu oţet, ulei, sare, etc.

Volovan (fr. vol-au-vent) -Aperitiv de foietaj umplut cu carne, peşte, ciuperci, etc.

Vrăbioară - Bucată de carne de vită din regiunea lombară care se prepară friptă.

Wok- Recipient pentru gătit specific asiatic. Este o tigaie adîncă, ce se lărgeşte de la bază spre gură şi are pereţii inclinaţi, ca un trunchi de con cu baza în sus. Forma favorizează încălzirea rapidă şi uniformă a uleiului. Are mînere, unul sau două, de lemn sau metalice. Este preferabil mînerul de lemn.

Zarzavat -Plante comestibile cultivate în grădină, de la care se consumă frunzele sau rădăcinile.



Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
[-] The following 1 user says Thank You to anuk for this post:
mod1
06-14-2010, 12:32 PM
Post: #97
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Pentru a se vida borcanele de dulceata ,dupa ce se capacesc ,se intorc borcanele cu fundul in sus.

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
06-25-2010, 05:41 PM
Post: #98
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Mic dictionar gastronomic traditional

Incercam prin acest articol sa spicuim din bogatia limbii romane, incercand sa va readucem pe buze cuvinte ciudate si demult uitate (de unii), referitoare la sfanta sarbatoare a ospatului romanesc.

Nu suntem convinsi ca romanului ii place munca (si nici Uniunea Europeana nu e prea convinsa de acest lucru), dar cu siguranta romanului ii place sa bea, sa manance si sa dantuiasca pana in zori de zi.

Va dorim distractie placuta in citirea acestui articol si va asiguram ca toate cuvintele de mai jos sunt gasite prin carti romanesti, de bucate sau nu, care noua cel putin ne-au incantat copilaria pe la praznice si sarbatori.


-A-
alivenci = placinte moldovenesti (cu branza)

-B-
babic = salam de casa uscat la vant (reteta traditionala sarbeasca - se pronunta babici)

braga = bautura racoritoare cu gust acrisor, preparata din faina fiarta si fermentata

bujenita = carne afumata

bulca = chifla; franzela

-C-
chiolhan = chef mare, petrecere, paranghelie

-G-
ghiuden (ghiudem) = carnati afumati, condimentati si uscati la vant, preparati din carne de oaie, capra, vita sau vanat.

-I-
Imambaialdi = mancare de vinete impanate cu rosii si usturoi, care se serveste de obicei rece - specialitate turceasca

-J-
jintita = urda nestrecurata, amestecata cu zer, ramasa pe fundul recipientului in care s-a facut aceasta, dupa scoaterea acesteia prin fierbere

-P-
plescoi = carnati din carne de oaie cu usturoi si ardei iute, trasi in mat subtire, presati, uscati si afumati - denumire de origine protejata din judetul Buzau

pogaci = azima, turta de malai sau de faina coapta in cuptor (ocazional in aluat se adauga jumari)

prapur(prapure) = membrana care inveleste organele interne din zona abdominala, folosita ca suport sau invelitoare pentru anumite preparate din tocatura (de exemplu pentru drob dar nu numai)

puricei = mancare campeneasca facuta din mamaliga ramasa de peste seara, la care se adauga branza, oua, unt, ocazional afumatura sau jumari, facuta la cuptor sau la foc iute

-S-
sarailie = prajitura dulce facuta din foi de placinta umplute cu nuci, migdale sau fistic, rulate si insiropate cu miere sau sirop gros de zahar

saslic = frigarui (de oaie sau berbec) - specialitate orientala

serbet = preparat de casa sau alimentar pe baza de zahar si fructe, foarte dulce, obtinut prin fierbere pana la ingrosare

sugiuc = produs dulce obtinut prin fierberea nucilor, alunelor sau migdalelor amestecate cu faina in must proaspat -

saslic- specialitate turceasca; carnat afumat de oaie, capra sau vita cu condimente - specialitate turceasca

-V-
virsli = reg. carnaciori de oaie si vita, cu gust specific, care se mananca de obicei fierti, din zona Tarii Hategului

-Z-
zahana (zalhana) = restaurant situat pe langa o macelarie de obicei unde se servesc preparate macelaresti, de obicei de oaie sau vita

zaiafet = chef mare, cu lautari de obicei (termen de origine turca

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
07-07-2010, 02:39 PM
Post: #99
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
-pentru ca ardeii să-şi păstreze culoarea şi după preparare, li se adaugă puţină zeamă de lămâie

-legumele verzi se fierb în vase descoperite, în acest fel păstrându-şi culoarea

-la fierberea legumelor verzi, sarea se adaugă întotdeauna la început, pentru a nu se pierde vitaminele şi sărurile minerale


-atunci când se sotează legume, sărarea se va face la sfârşit, pentru a se evita pierderea sucului acestora, umezirea şi pentru a se putea rumeni mai repede

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
07-11-2010, 12:14 PM
Post: #100
RE: Trucuri si secrete in bucatarie cu anuk :)
Inainte de a umple ardeii ,ii oparesc in apa cu sare,din doua motive : iese tenta de amarui specifica ardeiului fiert si intra mai multi in cratita 09

[Image: userbaranukbyserj3.jpg]
Find all posts by this user
Add Thank You Quote this message in a reply
[-] The following 1 user says Thank You to anuk for this post:
mod1
Post Reply 




User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)

Contact Us | WWW.PREMONITII.RO | Return to Top | Return to Content | Lite (Archive) Mode | RSS Syndication